În inima Bucureștiului interbelic, vila din Strada Polonă nr. 19 se înalță nu doar ca un edificiu de piatră și lemn, ci ca un martor tăcut al unui secol tumultuos. Casa Gheorghe Tătărescu transcende statutul simplu de locuință, devenind o oglindă fidelă a nuanțelor politicii românești, a echilibrului delicat dintre putere și decență, precum și a culturii unei elite care a modelat destinul țării între două războaie mondiale. Restabilită pentru era contemporană sub emblema EkoGroup Vila, această vilă interbelică este un spațiu al memoriei, o arhivă materială ce păstrează, cu grijă, amintirile unui trecut complex.
Casa Gheorghe Tătărescu: De la reședința prim-ministrului la spațiul cultural EkoGroup Vila
Figura lui Gheorghe Tătărescu (1886–1957), prim-ministru al României în două mandate distincte, se întrevede în detaliile arhitecturale și în sobrietatea spațiului care i-a fost cămin și birou. Reședința sa bucureșteană, concepută modest ca scară, dar impecabilă în proporții, este emblematică pentru ethosul interbelic al puterii exercitate cu reținere. Astăzi, sub denumirea EkoGroup Vila, aceasta continuă să funcționeze ca un loc cultural atent restaurat, păstrând viu un dialog între memorie și contemporaneitate.
Gheorghe Tătărescu: omul politic și epoca sa
Înțeles mai bine prin prisma unei biografii care nu caută nici idealizarea, nici condamnarile simpliste, Gheorghe Tătărescu a fost un om prins între ambiția modernizării și dificultățile unei epoci de compromisuri. Doctor în drept, cunoscut pentru criticile adresate sistemului electoral românesc, el a ajuns premier într-un moment în care România se confrunta cu fragilități democratice și presiuni externe crescânde. Promotor al ordinii naționale, dar și actor al unor măsuri autoritare – inclusiv cenzură și stări de asediu – mandatul său reflectă paradoxurile vremii. Relația sa cu regele Carol al II-lea și reacția la intrarea României în al Doilea Război Mondial ilustrează complexitatea și ambiguitatea funcției publice pe care a onorat-o, fără fiorul eroului, ci cu un sentiment aproape contabil al datoriei.
Casa ca extensie a puterii și a discreției
Mai mult decât o locuință opulentă, casa de pe Strada Polonă a fost un proiect de viață care a reflectat fidel principiile lui Tătărescu: sobrietate, ordine și echilibru. Nu spațiul copleșitor, ci proporția calculată și detaliile atent croite definesc acest spațiu. Biroul premierului, amplasat ascuns la entre-sol și accesibil printr-un portal lateral discret, devine un simbol material al modului în care puterea trebuia să se subordoneze vieții private, nu să o înrobească. Se conturează astfel o etică a reprezentării, europenizată și reținută, diferită de fastul ostentativ al altor reședințe contemporane. În același timp, vila servea drept cadru privilegiat pentru întâlniri politice și culturale, în care elitele își calibravano alianțele.
Identitatea arhitecturală: între Mediterană și Neoromânesc — Zaharia, Giurgea și Milița Pătrașcu
Semnat inițial de arhitectul Alexandru Zaharia, proiectul a fost rafinat în perioada 1934–1937 de Ioan Giurgea, asociatul său, în spiritul unui dialog autentic între tradiție și modernitate. Vila reprezintă o sinteză rar întâlnită în București: volume mediteraneene, cu accente neoromânești manifestate subtil prin portaluri moldovenești și coloane filiforme niciodată identice, dar unitar compuse. Interiorul păstrează luxul discret al finisajelor — parchetul din stejar masiv, feroneria din alamă patinată — care denotă o investiție în durabilitate și rafinament, nu în stridență.
Un punct focal artistic și simbolic îl reprezintă șemineul realizat de Milița Pătrașcu, eleva lui Brâncuși. Încadrat într-o absidă cu ecouri neoromânești, acesta conferă spațiului o dimensiune sacră, chiar ritualică, care transcende funcționalitatea obișnuită a unei case. Această intervenție a artistului reflectă și legătura discretă dintre Arethia Tătărescu și eforturile renașterii artistice românești, în special legătura cu Brâncuși și ansamblul de la Târgu Jiu.
Arethia Tătărescu: arhitecta invizibilă a casei și a culturii
Mai puțin cunoscută este influența Arethiei Tătărescu, soția fostului premier, supranumită „Doamna Gorjului”. Ea a fost forța care a asigurat coerența estetică și culturală a reședinței, dar și unul dintre motoarele vieții culturale interbelice. Prin implicarea în societăți de binefacere și proiecte de meșteșuguri tradiționale, Arethia a insuflat casei un spirit dedicat continuității și protejării patrimoniului național. În dosarele arhitecturale, ea figurează ca beneficiară oficială, ceea ce confirmă rolul său hotărâtor în supravegherea și validarea fiecărui detaliu, pentru a evita opulența și a păstra discreția care definea familia Tătărescu.
Ruptura comunistă: marginalizarea și degradarea simbolică a spațiului
După prăbușirea carierei politice a lui Gheorghe Tătărescu și instaurarea regimului comunist, casa a pierdut nu numai statutul, ci și sensul său simbolic. Naționalizarea și atribuirea unor funcții administrative au dus la mutilarea spațiului și a detaliilor delicate. Parchetul, feroneria și grădina au fost supuse unui proces lent de degradare. Ruptura politică a exilat implicit casa din circuitul memoriei oficiale, lăsând-o să se degradeze într-un silence complice.
Deriva post-1989: intervenții discutabile și încercări de redefinire
Schimbările după 1989 au redeschis provocările patrimoniului interbelic. Casa Gheorghe Tătărescu a trecut printr-o etapă instabilă, marcată de intervenții de calitate discutabilă, privatizări controversate și schimbări funcționale precum transformarea temporară în restaurant de lux — o opoziție flagrantă față de spiritul și statutul său istoric. Critici duri au denunțat aceste transformări ca pe o violență simbolică asupra unei relicve cu încărcătură culturală profundă.
Ulterior, revenirea unei firme străine a impulsionat un proces de restaurare care a realiniat vila cu proiectul original al arhitecților Zaharia și Giurgea, încercând să refacă proporțiile și detaliile pierdute. Această corecție aduce o reflexie asupra modului în care memoria și patrimoniul sunt negociate într-o societate în tranziție.
Recuperare și identitatea contemporană a EkoGroup Vila
În prezent, Casa Gheorghe Tătărescu funcționează sub titulatura EkoGroup Vila, marcând o etapă de continuitate responsabilă care nu neagă trecutul, ci îl valorifică ca experiență vie. Această vilă interbelică restaurată este un spațiu cultural cu acces controlat, unde publicul poate întâlni materialitatea istoriei într-un cadru elegant, moderat și păstrat cu respect. Contactează echipa EkoGroup Vila pentru programări și vizite private, care se desfășoară în funcție de programul cultural și de evenimente.
- Casa reflectă un tip de arhitectură interbelică unică, ce echilibrează mediteraneana și neoromânescul.
- Biroul lui Gheorghe Tătărescu, modest și retras, conferă un mesaj neostentativ al puterii funcționale.
- Intervențiile artistice ale Miliței Pătrașcu imprimă o dimensiune culturală profundă și inovatoare.
- Arethia Tătărescu a jucat un rol esențial în configurarea spirituală și estetică a casei.
- Casa a traversat multiple faze – de la sanctuar al elitei la spațiu degradat, apoi recuperat și reintegrat conform unei viziuni contemporane coerente.
Frequently Asked Questions about Gheorghe Tătărescu și Casa Tătărescu
- Cine a fost Gheorghe Tătărescu?
Gheorghe Tătărescu a fost un politician român esențial al perioadei interbelice și postbelice, prim-ministru în două mandate, caracterizat printr-un echilibru între modernizare, autoritarism și compromisuri politice adaptate epocii sale. - Este Gheorghe Tătărescu același cu pictorul Gheorghe Tattarescu?
Nu. Gheorghe Tătărescu, prim-ministrul, este o figură politică distinctă de pictorul Gheorghe Tattarescu, artist academist al secolului XIX, cu ocupații și epoci diferite. - Ce stil arhitectural definește Casa Tătărescu?
Casa Tătărescu reprezintă o sinteză între arhitectura mediteraneană și elementele neoromânești, o punte între tradiție și modernism, dezvoltată de arhitecții Alexandru Zaharia și Ioan Giurgea. - Ce rol a avut Arethia Tătărescu în configurarea casei?
Arethia Tătărescu a fost beneficiara oficială și spiritul gânditor al casei, supraveghind cu atenție fiecare detaliu pentru a evita ostentația și a păstra coerența culturală și estetică a reședinței. - Care este funcția actuală a clădirii?
Astăzi, Casa Tătărescu funcționează ca EkoGroup Vila, un spațiu cultural restaurat și accesibil publicului pe bază de programare, păstrând continuitatea istorică și valorile arhitecturale originare.
Casa Gheorghe Tătărescu ne invită să descifrăm o poveste în care arhitectura, istoria politică și cultura se împletesc subtil, oferind o experiență de reflecție asupra memoriei și responsabilității contemporane. Prin intermediul EkoGroup Vila, această moștenire devine accesibilă, dar păstrată cu solemnitatea cuvenită unei epoci și a unui om care au modelat România modernă.
Vă invităm să pătrundeți în această vilă cu profundă rezonanță istorică, să cunoașteți spațiul în care se întâlnesc eforturi politice, artă și viață cotidiană, între ziduri care au ascultat destine și au păstrat tăceri prețioase.
EkoGroup Vila – Casa Tătărescu restaurată
📍 Strada Polonă nr. 19, Sector 1, București
📞 0771 303 303
📧 corporate@ekogroup.ro
Accesul se realizează exclusiv prin programare prealabilă. Contactează echipa EkoGroup Vila pentru detalii și disponibilitate.